"Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" - 1918

Text cules de Cdor. av. (rtr.) Oțelea Pavel

Samoilă Mârza, fotograf din pasiune şi întâmplare

Sărbătorim în fiecare an Marea Unire, însă avem doar câteva imagini de la evenimentul din 1 Decembrie 1918. Pozele au fost realizate de Samoilă Mârza, un fotograf de ocazie care a mers pe bicicleta 11 kilometri, cu aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă în spate, ca să ajungă la Alba Iulia.

Marea Unire din 1918

Fotograful oficial care trebuia să imortalizeze scene de la Marea Unire a lipsit de la eveniment. Sarcina i-a revenit lui Samoilă Mârza, un soldat care în Primul Război Mondial a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei. Mârza se întorsese de pe front cu patru zile înainte de Unire, iar în dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918 a pornit spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni din Galţiu care mergeau la Marea Adunare Naţională.

A străbătut cei 11 kilometri pe bicicletă, între satul natal, Galţiu, şi Alba Iulia, însă nu a avut acces în sala Unirii pentru că nu avea credenţional, un permis special. "Din sală nu exista nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia", a explicat istoricul Liviu Zgârciu.

Marea Unire din 1918

În afară de Unirea de la 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza a imortalizat şi alte evenimente istorice, printre care vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau manifestaţiile organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

A vândut fotografii istorice ca să aibă ce mânca

"Multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă", a mai explicat Zgârciu.

Mârza a trăit toată viaţa la limita săraciei, fiind nevoit chiar să vândă multe dintre clisee, pentru sticla specială din care erau făcute. Cu banii primiţi, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967", spune Zgârciu.

În 1919, Mârza a relizat un album despre 1 Decembrie 1918, numit "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri", pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot.

Un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia româna la Conferinţa de Pace de la Versailles. Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curtii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Rămăşiţele fotografului, la un pas de exhumare

Recent, un istoric a descoperit că pe mormântul lui Samoilă Mârza a fost lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci. Prin urmare, exista riscul ca rămăşiţele fotografului să fie exhumate de către cei care administrează cimitirul din Alba Iulia. La intervenţia mai multor istorici, mormântul a fost salvat, însă s-a demonstrat că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.


Vezi foto culese de : Oțelea Pavel