22 Decembrie, ziua libertăţii noastre

Text: Prof. dr. Traian Brătianu

În perioada comunistă, am trăit nenumărate frustrări, tot timpul fiind învăţaţi ce trebuie să nu facem în loc de ce ne-ar fi plăcut să înfăptuim. Din acest motiv s-a creat o anumită ostilitate nedisimulată, reajustată mereu pe parcursul anilor, conducându-ne, astfel, la o anumită vocaţie justiţiară, la o perpetuă tendinţă revendicativă. Magma nefericirilor a erupt în decembrie 1989, când oamenii au decis să înlăture dictatura, scânteia revoltei fiind aprinsă, mai întâi, la Timişoara şi apoi în toată ţara.

Prof. dr. Traian Brătianu

La Constanţa momentul revoluţionar a fost pregătit cu mult înainte, dar a atins punctul culminant în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, când mii de oameni au umplut străzile oraşului cerând înlăturarea regimului ceauşist. Mulţi dintre ei au luat cu asalt Centrul Militar Judeţean, clădirile Procuraturii Militare şi Civile, ale Inspectoratului Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne şi Miliţiei municipiului Constanţa. Unii dintre ei au constituit comitete provizorii ale FSN, iar alţii s-au îndreptat, apoi, spre „Casa Albă”, unde se adunase, deja, o mare de oameni.

La scurt timp mulţimea a pătruns în incintă. Au fost îndepărtaţi reprezentanţii fostului regim şi s-au constituit noile organe de conducere. Alături de alţi colegi de la ziarul Dobrogea Nouă, Constantin Ismăileanu, Mihai Şerbănescu, Costin Constandache – am participat la multe din evenimentele din 22 decembrie 1989 şi din zilele următoare.

Am fost în „Casa Albă” alături de cei care şi-au impus punctul de vedere, am participat la dezbaterile de la Muzeul Marinei Militare, unde mai mulţi militari s-au alăturat mişcării revoluţionare, contribuind la instaurarea noii ordini, am patrulat, în Mamaia, împreună cu soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri ai armatei şi fostei miliţii, unde s-a intervenit pentru păstrarea liniştii şi bunei convieţuiri, am participat la elaborarea primelor comunicate şi am cules informaţii pe care le-am oferit, apoi, prin presă, cititorilor avizi de noutăţi.

Despre evenimentele petrecute am scris în ziarul Cuget liber din 23 decembrie 1989, care înlocuia vechiul ziar Dobrogea Nouă, în reportajul „Entuziasmul libertăţii la Constanţa”, din care reproducem un fragment: „Trecuseră doar câteva minute de la primul comunicat al postului de radio şi televiziune prin care se anunţa căderea dictaturii şi ca la un semn oamenii au ieşit în stradă. Mii de oameni – bătrâni, tineri, copii – transfiguraţi de bucuria veştii, sărutându-se şi strângându-se în braţe, au pornit-o spre zonele centrale ale oraşului, scandând „Libertate, frăţie, democraţie!” Mulţi dintre ei şi-au confecţionat în pripă pancarte pe care au scris „Trăiască România liberă”, alţii şi-au procurat drapele pe care le fluturau, amintind marea izbândă a victoriei. Era primul semn că oamenii se descătuşau de povara terorii, a minciunii, a umilinţei”.

Ziarul Cuget liber

Au urmat alte şi alte articole, ştiri, reportaje, interviuri, care au fost înserate în Cuget liber, singura publicaţie care a apărut atunci la Constanţa, constituită într-o veritabilă oglindă a noilor realităţi, care-i asigura pe cititori de dorinţa expresă a muncitorilor tipografi şi a ziariştilor de a se exprima „liber, de la inimă la inimă, de la suflet la suflet”, pentru „a sluji cu mijloace proprii patria şi poporul”.

Constănţenii au putut afla, astfel, şi despre constituirea noilor structuri organizatorice, şi despre apelurile FSN către populaţie, şi despre desfăşurarea revoluţiei în alte localităţi din judeţ, şi despre zvonurile privind prezenţa teroriştilor, şi despre tributul de sânge al armatei şi al civililor, şi despre moştenirea ceauşistă, şi despre eforturile întreprinse pentru reintrarea vieţii pe un făgaş normal, şi despre multe alte lucruri.