A.N.C.E."R.M." - Filiala Judeţeană Constanţa

Douăzeci de ani şi ....

Evenimentele din decembrie 1989 au redeschis sentimente de mult uitate sau înăbuşite cu forţa! Se ştie că în anii dinaintea celui de al doilea război mondial, în România existau şi legi şi asociaţii care se ocupau de monumentele, cimitirele şi mormintele eroilor. Ele au fost desfiinţate brutal în 1948, întreg patrimoniul ultimei asociaţii „Cultul Eroilor” trecând la Armată. De fapt, această „trecere” a însemnat distrugerea, pierderea, uitarea, în ultima vreme sintagma „eroi” fiind folosită exclusiv pentru ruşi (sovietici) şi „el” şi „ea”!

Contraamiral (rtg.) MARCEL DRAGU

Aşa că, în chiar zilele lui 1990, un grup de veterani de război şi cadre militare în rezervă, au hotărât înfiinţarea unei asociaţii care să continue, după ani şi ani de uitare, nobilele tradiţii ale fostei „SOCIETĂŢI NAŢIONALE – CULTUL EROILOR”.

Uşor de zis, greu de făcut! Le trebuia un preşedinte care să „facă ceva”şi aşa s-a ajuns la mine, orfan de război, cu sentimente mai mult ca oricine pentru…..! La cererea expresă a fostului comandant al Marinei Militare, Amiralul Gheorghe Angelescu,

am acceptat şi, în ianuarie 1992 procesul de asociere s-a conturat, primul organ de conducere fiind format din preşedinte Marcel Dragu, primvicepreşedinte Valentin Ciorbea, vicepreşedinţi Florina Şerbu, Cornel Enăchescu şi secretar Decebal Vrânceanu.

Prin Sentinţa Civilă 13/28 ianuarie 1992, Tribunalul Constanţa declară asociaţia „persoană juridică” în baza Legii 21 din 1924 (lege încă nedesfiinţată dar imposibil de pus în practică înainte de „evenimente!), cu 30 de membri „fondatori”.La 14 mai 1993, cu nr. 130, Curtea Supremă de Justiţie, ne-a „ajutat” anulând Sentinţa civilă acuzând „vicii de procedură”, lipsa aprobării de la un minister şi neautentificarea statutului de un notar public. Din nou prin sălile Tribunalului, aprobare de la Ministerul Justiţiei, autentificat prin notar (alţi bani…!) şi, cu o nouă sentinţă civilă, nr. 65/ 1993, asociaţia porneşte la drum. Un drum greu, nu prin ceea ce trebuia şi ne propusesem să facem, greu prin greutăţile făcute de răutatea, de prostia unora şi altora!

Ostilităţi cu primăria Constanţa pentru sedii! „Sedii”, pentru că ne-am „plimbat” prin patru locuri până am ajuns afară! Tot prin sălile de judecată, citaţi chiar de „Ziua Eroilor”. Şi asta n-ar fi fost mai nimic pe lângă, cum spuneam, răutatea şi prostia unora şi altora. Mentalităţi, eroi „comunşti” şi „anticomunişti”, „eroii voştri”(ai Armatei, nu ai Neamului!), Inspectoratul Şcolar de niciun fel nu accepta o colaborare (ce mai este şi aia?), Consiliul Judeţean, Prefectura- alte preocupări şi să mă opresc aici!

Singurul ajutor, concret şi util a fost din partea Armatei, amiralul Anghelescu, comandantul garnizoanei, semnând un Ordin (nr. 5/ 28.02.1992) propus de noi, prin care, toate obiectivele depistate în judeţ au fost repartizate pe unităţi militare pentru „îngrijire şi ceremonii militare”. S-a realizat chiar o hartă (gen militar!) cu obiective şi responsabilităţi. Aveam luate astfel în evidenţă 76 monumente (6 înfiinţate- ridicate, după înfiinţarea asociaţiei), 7 cimitire de eroi, 5 troiţe, 8 cruci memoriale şi o placă comemorativă! Era ceva, astăzi este mai greu să faci lista lor.

Reuşisem să ne organizăm mai bine, să înfiinţăm chiar şi patru filiale în judeţ: Hârşova, Techirghiol, Pecineaga şi Chirnogeni, o stabilitate mai mare pe sediu în str. N.Titulescu, la nr. 13.

Dar cum spuneam, ne-am luptat şi cu prostia şi cu răutatea!

Paradoxal, înfiinţându-se un „comitet naţional” – pentru Ingrijirea Monumentelor şi Cimitirelor de Eroi în cadrul Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, am primit o adresă prin care eram anunţaţi că „toate cadrele militare în rezervă şi retragere” se retrag din asociaţia „Cultul Eroilor”, înfiinţându-se, la Constanţa, un alt „comitet”, corespondent şi subordonat celui din Bucureşti. Stupoare, adresa semnată chiar de unul din primii doi care determinaseră actul de înfiinţare a Asociaţiei noastre! De aici, a trebuit să ne luptăm cu însăşi „comitetul”, să-i determinăm să-şi schimbe statutul şi denumirea în ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ CULTUL EROILOR, determinînd şi convingând şi alte asociaţii similare nouă să facă pasul alături de noi înscriindu-se în cea „naţională” (Cluj Napoca, Alexandria…!). Din nou am greşit, la cererea noului preşedinte al noii „Asociaţii CE”, pe atunci Lt. Col. Petre Stoica, am mers din nou în sălile tribunalului pentru a renunţa la „personalitatea juridică”, trecînd în subordinea şi pe „persoana” Asociaţiei Naţionale. Cât de mare a fost prostia, de data asta din partea noastră, (probabil, mai mult a mea!), s-a văzut în anii următori şi nu ştiu nici acum cum se descurcă, nefiind persoană juridică nu se mai puteau primi sponsorizări. Nu-i vorbă, că nici nu se prea înghesuiau să ne sponsorizeze cineva, dar oricum ar fi fost ceva!

Am militat pentru o LEGE, pentru restabilirea datei Zilei Eroilor la Ziua Înălţării Domnului, se confundă şi astăzi cu ziua de 9 Mai, greu de schimbat mentalităţi şi obişnuinţe. Cu ajutorul lui Puiu Haşoti, membru fondator, atunci şi astăzi, parlamentar, am obţinut o lege dar nu chiar cum am propus-o noi. Bine şi aşa, pe baza ei s-a înfiinţat oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în subordinea directă a Guvernului. Era ceva, astăzi a fost trecut în subordinea Armatei! De aici a început o altă „luptă”, cine e mai mare, Asociaţia sau Oficiul?! Noi ne-am retras din această dispută şi până am predat conducerea „Filialei” (în loc de „Asociaţie”!!) relaţiile noastre cu conducerea de la Bucureşti s-au răcit, dealtfel, să fiu sincer, fiind şi unul din motivele care au determinat „retragerea” mea.

Că am făcut mult, puţin, bine sau rău, posteritatea va aprecia. Noi suntem subiectivi!

Speranţa nu moare niciodată, aşa că, analizând lucrurile după aproape un an, un an şi ceva, mai puţin atragerea Filialei într-o zonă afectată politic, apreciez deosebit contribuţia noii conduceri

La zi de aniversare, astăzi, cu gândul la toţi cei care au fost alături de mine, m-au înţeles şi ajutat şi cărora le mulţumesc, cu gândul la toţi cei care astăzi sunt alături de dumneavoastră şi, deasemeni le mulţumesc, vă urez succes !

Atâta timp cât nu veţi derapa, cum am spus, în zona politicului, voi fi mereu alături de dumneavoastră.

Contraamiral(rtg.) Marcel Dragu